Cum a fost în tabăra creativă Europe 2050

Articol și interviu de Karolína Škodová.

Între 15 și 20 aprilie a avut loc prima tabără creativă Europe 2050. S-a întâmplat în centrul României, în satul Câmpul Cetății, și a reunit douăzeci de elevi și eleve de liceu din toate colțurile țării. Tabăra a fost organizată de Centrul Ceh București, în cooperare cu ONG-ul local Bloc Zero și cu susținerea Reprezentanței Comisiei Europene în România. Conceptul internațional al proiectului este rezultatul unei colaborări între Centrele Cehe, Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității Caroline și World&Art, desfășurată cu ocazia mandatului Republicii Cehe la președinția UE. Cât despre tabăra de cinci zile, ea a fost doar punctul culminant al unui ciclu de webinare care s-a întins pe două luni. Pentru pregătirea participanților, organizatorii au selectat profesioniști din diverse domenii, cu ajutorul cărora tinerii să poată da formă ideilor lor, prin videoclipuri muzicale. Aceștia sunt: Oana Ghera (gândire critică și subiecte de actualitate), Andrei Bobiș (muzică), Ana-Maria Irimia (muzică), Alex Lungu (video) și Simona Constantin (video). Echipele de participanți au lucrat cot la cot cu trainerii în conceperea și realizarea unor videoclipuri pe tema viitorului, ce răspund motto-ului „Europa în care vrem să trăim – Europa 2050”.

În total, în tabără au participat 30 de persoane, între care opt echipe de elevi și eleve provenind din diferite licee din țară. Principala lor sarcină a fost producerea unor materiale audiovizuale în care să prezinte o perspectivă asupra Europei anului 2050. La aceasta i-au ajutat în mod activ patru dintre mentori, care le-au stat la dispoziție pe durata șederii. Prima zi a fost destinată acomodării și s-a sfârșit cu o cină de grup. Pe tot parcursul, participanții au locuit în spații comune și au funcționat ca o comunitate, împărțindu-și sarcinile între ei: gătit, spălat vase, pregătit activitățile pentru seară ș.a.m.d.

Echipa de organizare s-a ocupat de un program de activități pentru fiecare din zile, După micul dejun, participanții mergeau la caminul cultural din sat pentru diverse exerciții de încălzire și stimulare a creativității. Prin intermediul acestora, au avut șansa de a se cunoaște mai bine și de a se manifesta ca grup, ceea ce a facilitat și procesul de lucru. Urmau masa de prânz și o scurtă pauză de odihnă, după care participanții se îndreptau spre camerele lor sau spre spațiile comune pentru a filma sau „trage” sunetul pentru montajul final. În tot acest timp, mentorii stăteau prin apropiere, ascultându-le cu răbdare ideile și ghidându-i spre cele mai bune rezultate posibile. Andrei Bobiș, unul dintre trainerii responsabili cu muzica, a amenajat chiar un studio de înregistrări în camera sa, la care participanții au putut apela pentru coloana sonoră a videoclipurilor. Spre exemplu, două participante, Simina și Adelina, au surprins pe toată lumea compunând o piesă întreagă pentru proiectul lor, pe care au înregistrat-o apoi cu ajutorul lui Andrei.

Serile erau în principal relaxate și începeau cu pregătirea cinei de către echipa responsabilă în seara respectivă. Activitățile de după erau variate. Unii participanți continuau lucrul cu filmările, montajul sau înregistrările audio, în timp ce alții citeau sau se jucau board games. În acest fel, au putut deprinde un echilibru între sesiunile de muncă intensă și cele de relaxare. Apogeul taberei a fost dat de proiecția finală a tuturor materialelor, dar și de petrecerea organizată de Diana și de Teodora – colege de clasă și prietene –, ca parte din proiectul lor. A fost interesant că, deși atmosfera era una de distracție, în momentul în care s-a auzit „acțiune”, gălăgia s-a oprit brusc și toată lumea a redevenit „profesionist” preocupată de procesul filmării. Diana și Teo și-au rupt câteva momente din programul lor aglomerat pentru a ne răspunde la niște întrebări despre întreaga ședere.

 

1)            Care au fost așteptările tale în legătură cu tabăra, dacă aveai vreunele?

Diana: Multe oportunități se ivesc în viața fiecăruia și mă bucur să pot spune că experiența de aici a fost peste așteptările mele. La început, voiam doar să îmi fac prieteni și să învăț mai multe despre ceea ce mă pasionează. Tabăra mi-a arătat, între timp, că mă pricep și la alte lucruri și mi-a trezit noi dorințe. De când am auzit de acest proiect incitant, am avut o stare generală de bine.

Teo: Păi, pot să zic că așteptările mele au fost depășite. În ziua de dinainte să vin aici, eram puțin îngrijorată, neștiind la ce să mă aștept. Nu fusesem într-o tabără până acum, deci singurul reper pe care îl aveam erau secvențele din filme și poveștile cunoscuților. Dincolo de scopul propriu-zis al taberei, îmi doream să cunosc oameni cu care să păstrez legătura și să deprind abilități noi.

 

2)            Care este impresia ta generală despre tabără? Acum, că e aproape gata, te bucuri că ai venit sau ai fi preferat să stai acasă?

D: Tabăra asta a fost diferită de celelalte. Experiența și atmosfera de aici au fost relaxate și amicale.           Ne-am împrietenit repede și acum mă simt de parcă am fi o mare familie, ceea ce sper să și rămânem după ce ne întoarcem acasă. Locul ăsta e magic, mi-aș fi dorit să stau mai mult. Pe lângă persoanele întâlnite și skill-urile deprinse, am învățat multe despre mine și am căpătat mai multă încredere în ceea ce pot face.

T: Sunt tristă că plecăm. Îmi e dor de casă și sunt obosită, dar am relaționat cu locul ăsta în felul meu. A fost o experiență mult mai frumoasă decât aș fi crezut. Aveam spațiul intim al camerei în care dormeam, unde colegele mele m-au ajutat să descopăr lucruri despre alte regiuni ale țării, unde cultura diferă un pic. Dar aveam și spațiul comun, unde se aduna și lucra toată lumea, care ne-a permis să formăm legături și cu ceilalți. Chiar dacă în primele zile mi-era dor de casă, acum mi-aș fi dorit să stau mai mult.

 

3)             Ce ai învățat aici? Vreo abilitate nouă?

D: Mentorii au fost foarte răbdători și dornici să ne ajute. Am învățat multe despre editarea video și producția de muzică, la care mă pricep mai bine acum. Am avut, de asemenea, ocazia să descopăr cum pot combina diverse sunete între ele, ca să meargă cât mai bine cu imaginea. Sunt recunoascătoare pentru asta.

T: Am învățat multe despre editarea video și audio, despre cea video în principal. Mă refer la noi tehnici precum tăietura pe mișcare, care face materialul să arate mai „profi”, cu tranziții mai line. Un alt lucru pe care l-am învățat este să adaptez și să compun fiecare scenă în așa fel încât să ofer mereu ochiului un punct central de interes, chiar dacă fundalul din jur se schimbă. Legat de sunet, am învățat în primul rând cum până și un mic adaos poate schimba cu totul atmosfera imaginii.

 

4)           Care parte din producția videoclipului muzical ți-a plăcut cel mai tare?  

D: Pentru mine, muzica bună și sunetele mișto sunt baza. Fac ca totul să meargă fluent și de aceea au fost partea mea preferată din proces. Muzica nu e doar despre auz, e și despre simțire. De asta, pot să zic că mă regăsesc mult în ceea ce am făcut cu colega mea de echipă.

T: Montajul. Cu toate că multă lume e de părere că filmatul e partea mai incitantă, pentru mine montajul a fost cel care mi-a permis să „corectez” și elimin din problemele care, în noaptea de dinainte, mi se păreau sfârșitul lumii. Eram stresată de cum ieșise brutul, dar după a venit momentul să editez și așa am ieșit din încurcătură și am ajuns la un clip chiar destul de bun, aș zice.

 

Tweet