156 de ani de la nașterea lui Alfons Mucha
Alfons Mucha (24 iulie 1860 – 14 iulie 1939) a fost un pictor și artist ceh cunoscut pentru stilul Art Nouveau. De-a lungul vieții Mucha a realizat picturi, ilustrații, cărți poștale și design publicitar.
Alfons Mucha s-a născut în orașul Ivančice din Moravia (în prezent, o regiune din Republica Cehă). În 1871 a început să cânte în corul catedralei Sfântul Petru din Brno, unde a luat primul contact cu arta barocă. Cât timp a trăit în Brno, a desenat schițe pentru teatru și picturi decorative. După ce contele Karl Khuen de Mikulov a fost impresionat de muralele pe care Mucha le-a făcut pe zidurile Castelului Hrušovany Emmahof, a fost de acord să-i sponsorizeze educația formală la Academia de Arte Frumoase din Munich.
Mucha s-a mutat în Paris în 1887 și a continuat să studieze la Academia Julian și Academia Colarossi. În paralel, făcea ilustrații pentru reviste și reclame. În 1984 a realizat un poster litografiat pentru spectacolul Gismonda, cu Sarah Bernhardt în rolul principal. Actrița a fost atât de impresionată de poster, încât a semnat un contract de șase ani cu pictorul. În acest timp, Mucha a produs picturi, postere, reclame, ilustrații de carte, design de bijuterie, covoare, tapete și decoruri de teatru în stilul care a fost inițial numit Stilul Mucha, devenit apoi cunoscut ca Art Nouveau („artă nouă” în traducere din limba franceză). În lucrările lui Mucha sunt prezentate frecvent femei tinere în rochii lungi și cu coafuri distincte, de multe înconjurate de flori luxuriante. În contrast cu posterele care se făceau în acea perioadă, Mucha folosea doar culori pastel.
Mucha a devenit cunoscut internațional la Expoziția Universală de la Paris, din 1900, decorând pavilionul Austriei și al Bosniei și Herțegovinei. Stilul Art Nouveau a început după aceea să fie imitat de mulți alți pictori și designeri. După o perioadă de 4 ani în care a trăit în New York, în 1910, Mucha s-a mutat la Praga, împreună cu familia, unde a decorat Academia de Arte Frumoase și biroul Primăriei. Când Cehoslovacia și-a declarat independența, după Primul Război Mondial, Mucha a realizat designul pentru noile bancnote, timbre poștale și alte documente guvernamentale pentru noul stat.
În decembrie 1899 Mucha a printat 510 copii a lucrării sale Le Pater, pe care o considera capodopera sa. Artistul a petrecut mulți ani lucrând și la Epopeea Slavă (Slovanská epopej), o serie de 20 de picturi de mari dimensiuni, care ilustrau istoria cehilor și a popoarelor slave în general. Seria este expusă la Galeria Națională din Praga.
Fascismul din anii 30 a dus la denunțarea în presă a operelor lui Mucha și a naționalismului său slav ca fiind „reacționar”. Atunci când trupele germane au intrat în Cehoslovacia în primăvara anului 1939, Mucha a fost una din primele persoane arestate de Gestapo. S-a îmbolnăvit de pneumonie în timpul anchetării și a murit la Praga, pe 14 iulie 1939.
