Review – I Killed Einstein, Gentlemen

În seara aceasta vi-l prezentăm pe invitatul nostru, domnul Mircea Dan Duţa, traducător şi poet, profesor al FAMU (Facultatea de Film şi Televiziune a Academiei de Arte Performative din Praga) şi al Facultăţii de Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii Caroline din Praga, cu un doctorat despre teoria şi istoria filmului, cu focus pe Noul Val Cehoslovac. Acesta a scris o recenzie despre filmul pe care îl proiectăm în seara aceasta în cadrul Fiction Tuesdays – I Killed Einstein, Gentlemen. De asemenea, înainte de începerea proiecţiei, ne va face o scurtă prezentare. 

Ce este de preferat? Un bărbat cu sâni sau o femeie cu barbă? Ce anume are un potențial mai pronunțat de distrugere a omenirii? Fizica sau chimia? Ne-ar fi fost mai bine fără teoriile lui Einstein, care au dus – zic unii – la apariția armelor de distrugere în masă? Sau fără experimentele chimiștilor care, în încercarea de a produce un miraculos „gaz al fertilității”, au „reușit” sa obțină tocmai efectul contrar?

Poate că, individual sau în ansamblu, fiecare dintre aceste întrebări ar putea suna crazy – iar thriller-ul SF L-am ucis pe Einstein, domnilor conteaza un pic, poate chiar un pic mai mult, pe acest aspect. Să nu uităm că ne aflăm în anul de grație 1969, când, pe de o parte, trauma invaziei sovietice în Cehoslovacia era încă proapătă, iar, pe de altă parte, majoritatea filmelor SF realizate în lume respectau un anumit tipic tematic, stilistic și/ sau de mesaj: călătorie în timp, avertismente cu privire la războiul atomic, degenerescență genetică determinată de experimente științifice iresponsabile, dispariția lumii/ omenirii îm urma unor astfel de încercări etc. Filmul lui Lipský cuprinde toate acestea, așadar se integrează în mod echilibrat și credibil tendinței generale, nu este, trebuie s-o spunem, cu nimic mai prejos decât un SF apropiat tematic, produs într-o țară occidentală. În schimb, regizorul ceh a avut – și nu în mod inutil – ambiția ca filmul său să iasă în evidență și prin altceva decât prin respectarea – fie și cu succes – a rețetei generale. Iar acele aspecte menite a defini diferența specifică între un thriller SF de succes oarecare, pe de o parte, și un thriller SF de succes cehesc și, mai mult, realizat de Oldřich Lipský, sunt comicul, parodia și elementul crazy.

Nimic nou sub soare în ceea ce privește primul și al doilea dintre aspectele menționate mai sus, este binecunoscut faptul că parodia și comicul au fost dimensiuni fundamentale ale cinematografiei cehe încă de la începuturile acesteia, impregnând și, câteodată, diluând elementele prea dure sau prea agresive ale altor genuri cinematografice: în general, un horror, un policier sau o melodramă cehească nu sunt  un horror, un policier sau o melodramă obișnuite, după rețeta clasică, întrucât, de cele mai multe ori, conțin și aceste inevitabile dimensiuni ale comicului și parodiei. Iar un horror care se (auto)parodiază și care prin aceasta își parodiază genul, nu poate să „sperie”, un policier în aceeași situație nu poate stimula adrenalina ca un „James Bond”, în sfârșit, un SF impregnat cu umor și spirit parodic nu poate fi nici Evadați din viitor, nici Planeta maimuțelor. Poate în schimb să furnizeze o valoare adăugată specifică și originală, a cărei marjă se poate întinde de la reinterpretarea plină de prospețime a unor elemente și motive specifice genului, la satira și critica realităților social-politice specifice momentului când a fost realizat filmul și până la elemente tematice și stilistice absolut imprevizibile, care generează tocmai dimensiunea crazy a filmului.

Este, desigur, și cazul peliculei L-am ucis pe Einstein, domnilor. Pornind de la o bază specifică filmelor SF din anii 60 și 70 ai secolului trecut (și este prezent aici întregul eșichier al pretextelor narative specifice – savant nebun, distrugerea omenirii, experimente iresponsabile etc.), filmul lui Lipský depășește cu mult acest cadru tocmai datorită fanteziei inepuizabile a regizorului de a împăna povestea cu elemente de neprevăzut, reinterpretare și irezistibil comic de situație, culminând cu finalul cu totul neașteptat.

Nu putem încheia această scurtă prezentare a filmului fără a menționa evidentele și curajoasele aluzii politice la realitatea vremii și chiar la invazia sovietică care avusese loc cu numai un an înainte, din cauza cărora filmul a avut seriaose probleme cu cenzura: agenții secreți ascunși în fiecare colț de casă și prezenți la fiecare colț de stradă, secretomania de tip stalinist / brejnevian, „servicii” (desigur, secrete) concurându-se cu un zel demn de o cauză mai bună, asasinarea personajelor incomode, manipularea cu ajutorul cuvântului sau al gestulu etc.   .

Vă invităm, așadar, să vă bucurați împreună cu noi de unul dintre cele mai reușite filme SF realizate vreodată în Cehia sau fosta Cehoslovacie, a cărui actualitate și perenitate depășesc cu mult limitele epocii când a fost realizat.

Eveniment Facebook aici.

ARTMAP

Bătălii, Regi și Elefanți
20:00 Today, Bucharest
Concert – Fara Zahar
21:00 Tmrw, Bucharest
Blackbird de David Harrower
19:30 Sun, Bucharest
Un Pic De Love
20:00 04.05.→06.05., Chisinau
Design Vestimentar Aplicat
12:00 05.05., Bucharest
Cum să fim creativi?
19:03 08.05., Bucharest
SNUR
19:30 03.06.→16.12., Bucharest
Cultural Management Academy 2018
09:00 02.07.→06.07., Bucharest
Green Hours JAZZ Fest – X
18:35 31.05.→03.06., Bucharest