Minoritar de Centenar – ungurii la 100 de ani de Unire
Aseară, 28 noiembrie 2018, a avut loc ultima discuţie organizată de Frontline Club pe anul acesta. Publicul din sală şi de acasă a dezbătut, alături de invitaţi, problema minorităţii maghiare în contextul Marii Uniri de la 1918.
Se estimează că populația României Mari număra în 1919 16.250.000 locuitori, dintre care 19,3% erau maghiari (recensământul din 1930, primul oficial după Marea Unire, vorbește despre 7,9% maghiari). La ultimul recensământ din 2011, România mai avea o minoritate maghiară de 6,1%.
Centenarul României ne-a găsit deci cu o minoritate etnică maghiară împuținată dar importantă pentru viața politică din România. O minoritate care nu sărbătorește Marea Unire și care trăiește o tumultoasă relație cu majoritatea română.
În timp ce românii au făcut pace cu nemții din România (până la atacurile PSD asupra președintelui Iohannis din ultimii 2 ani), cu grecii, sârbii, bulgarii și evreii din țară, ungurii au rămas țintele predilecte ale discursului naționalist românesc.
Cu ocazia acestei dezbateri, am încercat să aflăm de la istoricul Silvia Marton, analistul politic Radu Delicote și politicianul Csaba Asztalos care a fost rolul populației maghiare în Unirea de la 1 decembrie, cum s-au acomodat ungurii cu rolul de minoritate în regatul României Mari, ce a urmat în timpul comunismului și care este soluția pentru ca cele două popoare să aibă o relație mai bună pe viitor (în cazul în care există una).
Dezbaterea a fost moderată de jurnalistul Balazs Barabas.
