Literatura cehă și românii – interviu cu Anca Irina Ionescu
Ce părere au specialiștii într-ale limbii și literaturii cehe de la noi de scriitorii și operele apărute de-a lungul timpului în Cehoslovacia și Cehia? Începem o serie de interviuri cu profesori și traducători cunoscuți pentru lucrările lor pe acest subiect și pentru faptul că au adus literatura cehă mai aproape de cititorul român. Interviul de azi este cu Prof. Anca Irina Ionescu.
Anca Irina Ionescu este traducătoare și autoare a numeroase lucrări, apropiată de limba și literatura cehă, studiind la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi Slave, secția de Limba cehă, unde a și predat ulterior, în cariera sa de profesor universitar. Aceasta este prima câștigătoare româncă a premiului Gratias agit pentru „promovarea bunului nume al Republicii Cehe în străinătate“.
- Care este scriitorul dumnevoastră ceh preferat și de ce l-ați recomanda cititorilor români?
Dintr-o literatură atât de bogată, cu o evoluţie neîntreruptă timp de peste o mie de ani, este greu să aleg un autor preferat. M-aş opri, totuşi, asupra lui Jakub Arbes, mai puţin cunoscut, dar surprinzător prin abordarea şi tratarea paradoxului, precum şi prin crearea unui gen nou în literatură, romanetul.
- Dacă ar fi să alegeți o carte din literatura cehă care ar trebui neapărat citită, care ar fi aceea și de ce?
Pentru cineva care face cunoştinţă cu literatura cehă, aş recomanda „Cartea apocrifelor” a lui Karel Čapek, deoarece surprinde atitudinea pragmatică tipic cehă faţă de mituri şi legende, capacitatea de a regândi ceea ce ni se oferă din exterior ca un adevăr incontestabil.
Karel Čapek. Sursa foto: http://www.scififantasynetwork.com/
- Există o carte care nu a fost încă tradusă în limba română și o considerați necesară?
Sunt multe cărţi în literatura cehă care ar merita să fie traduse, m-aş opri însă la L. Vaculík, „Cobaii” (Morčata), având în vedere atât personalitatea deosebită a autorului şi rolul jucat de el în istoria modernă a Cehiei, cât şi subiectul romanului, care avertizează asupra pericolului absurdului şi al înstrăinării sociale din viaţa societăţii moderne.
Sursa foto: Facebook
- La ce traducere lucrați în acest moment?
Lucrez în prezent la traducerea romanului „Bani de la Hitler” (Peníze od Hitlera) de Radka Denemarková, o operă literară absolut remarcabilă, care aduce în lumină o problemă până cu câţiva ani în urmă tabu, şi anume situaţia prezentă a cehilor şi germanilor, care de peste o mie de ani convieţuiesc pe acelaşi teritoriu sau în strânsă vecinătate, legăturile concrete dintre cele două culturi milenare, care continuă şi astăzi aceeaşi relaţie de dragoste‒ură de pe vremea episcopilor Chiril şi Metodiu.
