Ce mai citim? Scurt ghid despre literatura cehă

Articol de Iulia Dromereschi

Literatura cehă este mult mai prezentă în traducerile românești decât ar părea la prima vedere, iar exponenții săi pot fi (re)descoperiți în colecțiile mai multor edituri. Totuși, este încă loc pentru autori și titluri de mare impact, fie că este vorba despre proză, poezie sau dramaturgie. Vă invităm să descoperiți câteva sugestii cu care vă puteți începe călătoria prin universul literar ceh.

Sursa foto: https://lithub.com/

Una dintre lecturile obligatorii din literatura cehă ar trebui să fie „Peripețiile bravului soldat Svejk” de Jaroslav Hašek (1883-1923), spunea Helliana Ianculescu, traducătoare din limba cehă cu o vastă experiență, într-un interviu publicat recent. Într-adevăr, romanul tradus în română de Jean Grosu este nelipsit de pe lista oricui recomandă literatură cehă, fiindcă se citește ușor, abundă de un umor cinic la care ne raportăm cu ușurință și nu a fost ferit de controversă. Ultima ediție a apărut în 2017, la Editura Art. Însă lumea literară cehă nu se rezumă nici pe departe doar la acest roman de referință, ci este populată de scriitori, poeți și dramaturgi, și clasici, și moderni – iar lista de recomandări nu poate fi exhaustivă.

Buni tovarăși ai lui Hašek, traduși deja de ani buni în România și foarte cunoscuți pe mapamond, sunt prozatorul Milan Kundera (născut în 1929, cetățean francez naturalizat în 1981) sau poetul Jan Neruda (care a trăit cu un secol mai devreme și despre care mai puțini sunt cei care știu că a fost și gazetar, și critic de artă). Editura Humanitas a publicat, până acum, nu mai puțin de opt cărți în seria de autor dedicată lui Kundera, disponibile în două versiuni grafice, iar „Povestiri din Mala Strana”, cele 13 aventuri livrești într-unul dintre cele mai celebre cartiere pragheze, sunt reunite într-un volum tradus și publicat la Editura Curtea Veche.

Karel Čapek. Sursa foto: http://www.scififantasynetwork.com/

Pentru Karel Capek am rezervat un paragraf aparte; de altfel, „Cartea apocrifelor” este și una dintre sugestiile doamnei Anca Irina Ionescu, traducătoare și profesor universitar. Printre altele, Capek este părintele cuvântului „robot”, pe care l-a folosit pentru prima dată într-o piesă de teatru în trei acte, publicată în original în 1920 („R.U.R.”) și este foarte cunoscut pentru scrierile sale cu elemente științifico-fantastice; cea mai cunoscută rămâne, poate, „Război cu salamandrele” (pe care o țineți minte, cu siguranță, din vechea colecție „Biblioteca pentru toți”). Trebuie să mai știți despre Capek că a fost nominalizat de nu mai puțin de șapte ori la Premiul Nobel pentru Literatură, însă nu i-a fost decernat niciodată.

Bohumil Hrabal

Un alt autor ceh ale cărui romane se regăsesc în traducere la noi în formulă extinsă este Bohumil Hrabal (1914-1937). Scrierile sale dau o nouă dimensiune imagistică prozei, dar îi testează și îi forțează frecvent limitele – unul dintre exemple este și felul în care autorul și-a construit frazele, fără a se supune regulilor prestabilite. Două dintre romanele sale constau dintr-o singură frază, care se întinde pe toată lungimea lor, și veți descoperi unul dintre ele în seria de autor menționată. Favorit al cineaștilor, după scrierile lui s-au făcut șapte filme, iar șase dintre ele sunt regizate de Jiri Menzel. În 2013, Festivalul Internațional de Film Transilvania (Cluj Napoca) i-a acordat acestuia din urmă Premiul pentru întreaga carieră.

Să nu vă imaginați că autorii clasici sunt singurii traduși în limba română; dimpotrivă, editurile noastre au decis, în ultimii 10-15 ani, să publice și exponenți ai modernismului și post-modernismului, iar unul dintre cei mai apreciați este Jáchym Topol. Născut în 1962, se spune despre el că ar fi cel mai reprezentativ scriitor pentru curentul post-modernist al Cehiei de după 1989. Găsiți două dintre romanele lui la Editura ART. Tot proză contemporană publică și Editura Curtea Veche, în colecția sa Cartea cehă, iar la promovarea titlurilor sale a contribuit și prezența Cehiei ca țară invitată la ediția din 2015 a Târgului de Carte „Bookfest”. Cu nume precum Tomáš Zmeškal (laureat al Premiului Uniunii Europene pentru Literatură în 2011, Roman Ráž (scriitor, dramaturg, regizor și scenarist, tradus și publicat la Editura Cartier) sau Kateřina Tučková (autoarea cărții „Dumnezeițele din Moravia”, fenomen literar, vândută în peste 50 000 de exemplare la mai puțin de un an de la apariția sa, în 2012), nu este de mirare că deschiderea către literatura cehă și interesul pentru traducerile prozei, poeziei și dramaturgiei sale a crescut exponențial.

Sursa foto: https://www.flagey.be

Firește că nu uităm nici de cititorii mai mici, mai ales că toate formele de exprimare artistică din Cehia au avut mereu o componentă puternică dedicată lor, fie că este vorba despre cărți sau despre filme. Editura Arthur a publicat din peripețiile lui Cârtițel, erou cu care au crescut generații și care este pomenit de oricine l-a admirat în ilustrații sau l-a urmărit în versiunea animată. În ianuarie 2020, aceeași editură a revenit cu o altă poveste plină de haz, cu același protagonist. Un alt autor și ilustrator îndrăgit de cărți pentru copii, Peter (născut Petr) Sis, cetățean naturalizat american, a fost tradus la Editura Cartea Copiilor. Peter Sis a câștigat, printre multele premii, Premiul Hans Christian Andersen (2012), considerat cel mai prestigios din literatura internațională pentru copii și conferit bienal.

Filmul Marketa Lazarová

În interviurile publicate în ultimele săptămâni, personalități cu o experiență bogată în cultura și literatura cehă au împărtășit recomandările lor despre ce se poate deja citi și ce ar trebui să se traducă în România. Listele lor pot servi drept completare la lista prezentă, și totuși simt nevoia să adaug un roman care nu a fost menționat și despre care am aflat prin ecranizarea sa, care a făcut parte din selecția curatoriată de TIFF ediția 2014 (Focus Cehia). „Marketa Lazarová” de Vladislav Vančura este considerată o capodoperă a modernismului ceh interbelic, o saga publicată tocmai în 1931 și tradusă pentru prima dată numai în 2016, în limba engleză. Sunt mândra posesoare a unei ediții bilingve, achiziționată în Zlin, și aștept răbdătoare ziua în care o voi putea citi și în limba română. Puteți afla mai multe despre carte și despre autorul său aici.

___________

Am pregătit o serie de interviuri cu traducători și profesori cunoscuți pentru faptul că au adus literatură cehă pe rafturile de la noi: Anca Irina Ionescu, Mircea Dan Duță, Helliana Ianculescu, Sorin Paliga.

 

 

Tweet